Fundația Emil Racoviță multumește Fundației Giovanni Bosco, și in special doamnei Carmen Mertoiu, educator specializat, pentru implementarea temei Protecția si Explorarea Mediului și realizarea activității de vară "Pe urmele lui Emil Racoviță" la Constanța, 19 iunie - 14 iulie, 2023.
Ce inseamnă să fii un om de știință care explorează limitele necunoscutului, lasă o amprentă pozitivă asupra lumii și face cinste României oriunde-ar fi în lume?
Un astfel de om a fost Emil Racoviță, explorator antarctic, oceanolog, speolog, academician și umanitar, care și-a dedicat viața cunoașterii și explorării mediului în contextul larg al evoluției, și a dorit să lase ca moștenire următoarele, în propriile lui cuvinte:
Această avere aș vrea eu, care n-am fost altceva in viața mea decît student și profesor, ... s-o las moștenire baiețiilor și fetelor patriei noastre.
Nu-i te miri ce bogație, dar mie în viața mi-a priit bine și de aceea le-o ofer cu încredere, în inventarul urmator:
Iubire de patrie și de grai românesc.
Dragoste de Știință.
Încredere desăvîrșită în metodele științifice.
Curagiu civic de a spune adevărul totdeauna și în orice loc.
[...]
În sfîrșit, optimism netulburat izvorât din credința că la urma urmei tot n-o fi omenirea de azi așa de proasta, ca să-și sape singură groapa.
Călcând pe urmele lui, este important să creăm pentru tinerii de azi condiții asemănătoare celor de care a beneficiat Racoviță, care i-au hrănit dragostea pentru natură, încrederea într-un viitor pozitiv, și sentimentul de valoare a contribuției personale către beneficiul umanității.
În acest scop, Fundația Emil Racoviță pentru Știință și Explorare a Mediilor Extreme, în parteneriat cu Fundația Giovanni Bosco, dedicată educației și promovării comunităților de tineri, a inițiat o serie de activități educaționale pentru clasele 1-8, care să expună elevii la cunoașterea, explorarea, diversitatea, și protecția mediului, prin jocuri și activități adecvate vârstei.
Carmen Mertoiu, educator specializat la Fundația Bosco, a creat activități stimulante și diverse pentru copii, în spiritul racovițesc de a observa cu atenție, a interoga cu curiozitate și a crea o imagine nouă de respect, dorință de a înțelege și proteja legătura interdependentă între noi, specia umană și tot ce ne înconjoară.
Emil Racoviță ar fi foarte mulțumit să știe că, mai mult de 120 de ani mai târziu, este alături de micii cercetași curioși din Constanța, în fața microscopului.
Dar ca să nu te pierzi în detalii microscopice, e bine să știi unde mergi, și să ai, sau să știi să faci o hartă, așa cum au făcut împreună și echipajul Belgicăi, pe drumul lor în necunoscuta Antarctică. În echipe, copiii au construit împreună o hartă a țărmului Mării Negre, cu brațele Deltei Dunării, canale, și adâncimea fundului marin reprezentată în gradiente de albastru.
Continuând ca mici zoologi, au desenat balene și pinguini după copii ale desenelor originale facute de Emil Racoviță.
Și în același timp au învățat cum simțul umorului și caricaturile făcute de Racoviță i-au susținut pe colegii lui de vas să își mențină moralul în timpul cruntei nopți antarctice în care Belgica și echipajul ei și-au petrecut o iarnă întreagă - pentru prima oară în istoria explorării ghețurilor, aducând din continentul la vremea aceea încă necunoscut date neprețuite pentru întreaga lume.
Inspirat de povestea Belgicăi 1, un elev a declarat: "Eu când cresc mare mă duc la Polul Sud".
Pentru a se pregati de explorare, copiii au invățat sa facă noduri marinărești, folositoare și în activități de zi cu zi, și și-au pregătit "bagajul de explorator", așa cum i-a învățat autoarea cărții "Străbunicul meu, Emil Racoviță", Andreia Petcu.
Dacă din această sămânță plantată cu mare grijă de dna Carmen Mertoiu va crește un nou explorator, rămâne de văzut, dar ea a fost semănată, și va trebui îngrijită în continuare în mintea și anturajul copiilor.
Bineînțeles, mediul poate fi replicat la scară mică, și astfel copiii au învățat să construiască și să oxigeneze un acvariu, și și-au construit propriile lor terarii originale, fiecare demonstrând spiritul creativ al fiecărui copil.
Iar clasicul ierbar cu plante din curtea școlii i-a învățat pe elevi denumirile populare și științifice ale plantelor comune de zi cu zi, de care cu prea multă ușurință uităm că au proprietăți remarcabile și roluri importante în ecologia mediului și în propria noastră sănătate.
În spiritul lui Racoviță și al lui Eminescu, un copil a mărturisit: "Mie-mi place tot ce mișcă".
Fundația Racoviță dezvoltă proiecte care să prețuiască, protejeze și îngrijească "tot ce mișcă-n țara asta", și să răsplăteasca cu drag și respect "râul și ramul" care ne-au fost prieteni și ne-au apărat și hrănit cu generozitate vreme de secole. Este rândul nostru să le protejăm, pentru alte secole de trai îmbelșugat al generațiilor care vin dupa noi.
Dar ce este ecologia și protecția mediului, și de unde începem? Încurajați de d-na profesoară să construiască un copac după propriile lor idei, un copil a întrebat:
- "D-na profesoară, dar nu plantăm copaci?"
- "Ba da", a răspuns cu înțelepciune și răbdare doamna profesoară Mertoiu, "o să și plantăm copaci, dar mai întâi haideți să-i plantăm în mintea noastră, cum să arate. Mintea e ca și copacul, fiecare ramură este un gând, și cu cât sunt mai bune și mai îngrijite gândurile noastre, cu atât sunt mai roditoare.".
Elevii și-au reprezentat astfel în copacul minții visurile lor de joacă, animalele, drumul către casa dragă, și cerul senin al verii. Și au reflectat la faptul ca ecologia începe cu ecologia minții.
Sperăm ca poate aceasta să fie cea mai importantă amintire din tabăra de vară, și că mintea elevilor să continue să fie cultivată cu gânduri bune, prietenie, dragoste de cunoaștere, și dragoste de natură.
Pentru că, tot așa cum a spus Emil Racoviță în cuvântarea pe care a ținut-o cu ocazia primirii în Academia Română:
A ști sau a nu ști, aceasta e intrebarea!
Căci a nu ști înseamna: superstiții, egoism orb, concurență sălbatecă, neînțelegre, dușmănie, răsboi, foamete, prăpăd.
A ști înseamnă pentru omenire: organizare temeinică, activitate rațională, cooperatism, solidaritate, evoluție pacinică.
A ști înseamnă pentru om: a-ți trăi timpul de «a fi» cu mulțumire și a aștepta clipa de «a nu fi» cu seninătate. 2
Și cum activitățile elevilor au sădit acea sămânță de "a ști" în fiecare din participanți, ne pregătim pentru noi "învățăcei", așa cum îi numea Ion Creangă, unul din dascălii lui Racoviță, să vină la noi povești de mediu, în viitor.
Între timp, semințele cunoașterii au nevoie de aportul tuturor celor din jur: dacă sunteți părinți sau profesori care doriți să participați cu noi în dezvoltarea în continuare a acestor activități, sau doriți să susțineți și alți copii să poată participa, vă invităm să vă adresați Fundației Racoviță, sau Fundației Bosco. Iar sponsorizarea taberelor de vara "Racoviță" se poate face la pagina de donații.
poze:
Carmen Mertoiu, Fundația Giovanni Bosco
text: Oana Marcu, Fundația Racoviță
Cărțile «Spre Sud» (jurnalul de călătorie al lui Emil Racoviță) și «Străbunicul meu Emil Racoviță» (autori Andreia Petcu, Eugen Berlo) sunt disponibile la Editura Frontiera. Cartea «Prizonieri în noaptea polară» (autor Julian Sancton) este disponibilă la Editura Corint. ↩
Emil Racoviță. Academia Română, Discursuri de Recepțiune, No. LXI, București 1926, p. 40-41.↩